Fără a ieși neapărat în evidență prin dimensiunile sale, Monumentul Infanteristului 1916-1918 impresionează prin expresivitatea realizării artistice, având valoare de simbol pentru vitejia, onoarea și spiritul de sacrificiu al soldatului român.
Monumentul, închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă, care s-au acoperit de glorie în bătăliile Primului Război Mondial, reprezintă statuia din bronz a unui infanterist român, în poziție de atac, ținând cu ambele mâini pușca și pregătindu-se să lovească cu patul armei – rupt – un inamic imaginar.
Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis și aripile întinse, gata să se repeadă înainte.
Pe placa soclului era gravată inscripția: „Eroilor căzuți în luptele de la Mărășești 1916-1918”.
Turnat în bronz la Fabrica și Turnătoria V.V. Rășcanu din București, Monumentul Infanteristului este opera sculptorului Spiridon Georgescu (1887-1974), participant la luptele din Primul Război Mondial, și se află amplasat în scuarul de lângă Podul Cotroceni, peste râul Dâmbovița, pe Splaiul Independenței.
La Expozitia Națională a Armatei, din august 1919, Spiridon Georgescu a expus lucrările „Avântul” și „Capturarea unui tun“. Macheta soldatului ce înfățișază “Avântul” a fost ulterior folosită pentru a crea „Monumentul Infanteristului“.
La data inaugurării monumentului Regimentul 9 Vânători este comandat de colonelul Gheorghe Rasoviceanu. Regimentul este renumit pentru rezultatele obţinute în timpul primului război mondial, în luptele de pe 54 de câmpuri de bătaie, de la Topraisar, Amzacea, Ecrene, Neajlov, Mărăşeşti si până la Budapesta. Regimentul este situat la Cotroceni, în fosta cazarmă a Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.
Acest monument este dezvelit în Bucureşti la 22 mai 1931, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a principelui Nicolae si d.Nicolae Iorga. Iniţiativa ridicării monumentului este a colonelului Gabriel Marinescu, comandant al regimentului până în anul 1930 şi apropiat al regelui. Fondurile necesare monumentului au fost strânse din solda comandantului şi a militarilor din regiment. Principele moştenitor Carol fusese comandant simbolic al acestui regiment, iar maiorul Gabriel Marinescu a fost unul dintre cei care l-au întâmpinat şi sprijinit pe Carol al II-lea începând cu Restauraţia de la 6 iunie 1930.
Monumentul este înscris la poziţia nr. 2299, cu codul B-III-m-B-19972, în Lista monumentelor istorice.